Un pod aflat în exploatare nu se repară pe baza unei plimbări pe el cu ochii deschiși. Pentru intervențiile la construcții existente, legea cere expertiză tehnică întocmită de un expert atestat.
Mai jos: când devine obligatorie, ce conține, și de ce momentul în care o comanzi decide calendarul întregului proiect.
De ce o cere legea
Cadrul vine din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, care stabilește că intervențiile asupra construcțiilor existente se fac pe baza unei expertize întocmite de experți tehnici atestați.
Raționamentul e simplu. Nu poți proiecta o intervenție fără să știi în ce stare e structura. Un pod de cincizeci de ani are o alcătuire, o degradare și o capacitate portantă care nu se deduc din documentația inițială, presupunând că aceasta mai există undeva.
HG nr. 907/2016 o prevede, la rândul ei, ca document obligatoriu la baza documentației DALI.
Când e obligatorie
La orice reparație capitală. Expertiza stabilește ce elemente sunt afectate, cât de rău, și ce soluții de remediere sunt admisibile.
La consolidări, unde scopul e creșterea capacității portante sau remedierea unor deficiențe structurale. Expertiza spune de unde pleci și până unde poți ajunge.
La modificarea clasei de încărcare, dacă vrei ca podul să preia trafic mai greu decât cel pentru care a fost proiectat.
La lărgire. Adăugarea de benzi, trotuare sau piste schimbă schema de încărcare, iar efectul asupra structurii existente trebuie analizat.
După evenimente excepționale: viituri, impacturi cu vehicule, alunecări în zona culeelor, seisme serioase. Înainte de orice decizie despre exploatarea în continuare.
Și la schimbarea regimului de exploatare, de exemplu trecerea de la trafic local la trafic de tranzit.
Ce conține
O expertiză completă începe cu documentarea preliminară: proiectul inițial dacă există, istoricul intervențiilor anterioare, condițiile de exploatare.
Urmează relevarea structurii, adică măsurarea efectivă a geometriei și identificarea alcătuirii constructive, a materialelor, a schemei statice reale. Spun „reale” fiindcă frecvent structura din teren nu seamănă cu cea din documentația arhivată.
Apoi inventarierea degradărilor: fisuri, exfolieri, zone cu armătură expusă și corodată, afuieri la infrastructură, probleme la aparate de reazem, rosturi, hidroizolație.
Investigațiile și încercările depind de situație: rezistența betonului, poziția și starea armăturii, prelevare de probe, măsurători ale deformațiilor.
Pe baza lor se face verificarea prin calcul a capacității portante în starea actuală, raportată la încărcările normate aplicabile.
La final, concluziile: starea tehnică, capacitatea portantă reală, variantele de intervenție cu recomandarea celei optime. Iar dacă structura o cere, măsuri imediate: restricții de tonaj, de viteză sau de gabarit, până la execuția lucrărilor.
Cine o poate semna
Numai experți tehnici atestați de ministerul de resort, pe domeniile corespunzătoare cerințelor esențiale. Pentru poduri, în principal rezistență mecanică și stabilitate.
Atestarea e nominală. Un inginer proiectant, oricât de bun, nu poate semna o expertiză fără atestatul ăsta. E o distincție pe care unii beneficiari o descoperă târziu, după ce au plătit pentru un document care nu le folosește la nimic.
Greșeala care blochează proiecte
Problema nu e că lipsește expertiza. E când o comanzi.
Scenariul pe care îl vedem des: primăria contractează direct documentația DALI pentru un pod. Proiectantul constată că nu poate elabora nimic fără expertiză. Expertiza se comandă separat, cu altă procedură, alt termen. Proiectul stă luni de zile.
Ordinea corectă e expertiza întâi, care stabilește starea reală și soluțiile posibile. Apoi DALI, care dezvoltă soluția recomandată și scoate indicatorii tehnico-economici. Apoi proiectul tehnic de execuție, care detaliază soluția aprobată.
Expertiza nu e o hârtie care se adaugă la dosar. E fundamentul pe care stă tot restul.
Nu înlocuiește proiectul
Confuzie frecventă. Expertiza recomandă soluția, dar nu o detaliază pentru execuție.
Expertiza spune ce trebuie făcut și de ce. Proiectul tehnic spune cum: cu ce materiale, în ce ordine, cu ce detalii constructive, în ce cantități. Amândouă sunt necesare și niciuna nu ține locul celeilalte.
Dacă nu există documentația inițială
Se întâmplă des la poduri vechi, mai ales cele dinainte de 1990 sau preluate în administrare fără arhivă.
Nu e un impediment. Expertiza se face pe relevare efectivă și investigații în teren. Costul și durata cresc, fiindcă volumul de investigații e mai mare, dar evaluarea rămâne posibilă.
La podurile clasate ca monument istoric apar în plus cerințe de avizare și restricții privind soluțiile admisibile. De luat în calcul de la început, nu când ai terminat proiectul.
Ce am lucrat
Am elaborat documentații de intervenție pentru structuri de vechimi și tipuri foarte diferite, inclusiv în situațiile dificile de mai sus.
La Podul de Fier peste Râul Timiș din Lugoj, grindă cu zăbrele parabolică de 64,00 m construită în 1902 și clasată ca monument istoric, am făcut DALI, documentația pentru autorizare și proiectul tehnic de execuție, pornind de la relevarea efectivă a structurii.
La podul de pe strada Gladiolelor din Sibiu, reparație capitală la o structură tot cu statut de monument, soluțiile au trebuit corelate cu cerințele de patrimoniu.
Iar la podul suspendat peste brațul Gogoșu, pentru Hidroelectrica SA, Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier, am făcut expertiza tehnică și documentația de avizare a lucrărilor de intervenție.
Coordonăm expertiza prin experți atestați, elaborăm documentația de intervenție și proiectul tehnic, și asigurăm asistența tehnică pe durata lucrărilor, ca să nu gestionezi tu fiecare etapă separat.
Ai un pod pe care nu l-a evaluat nimeni de ani buni? Scrie-ne.
Surse. Obligativitatea expertizei la intervenții asupra construcțiilor existente decurge din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și din HG nr. 907/2016. Pentru evaluarea la încărcările actuale, Metodologia de evaluare a aptitudinii de exploatare a podurilor rutiere, clasa E de încărcare – conform Eurocoduri (20.09.2022).
