Dacă ai completat vreodată fișa cu cei șase factori și ai adunat punctajul ca să scoți categoria de importanță a unei construcții, merită să știi că de la 25 august 2026 lucrurile stau altfel. Nu complet altfel, dar suficient cât să conteze.
Cum se făcea până acum
Sistemul vechi vine din Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor, anexa nr. 3 la HG nr. 766/1997, cu metodologia aprobată prin Ordinul MLPAT nr. 31/N/1995.
Construcțiile se încadrau în patru categorii: excepțională (A), deosebită (B), normală (C) și redusă (D).
Încadrarea se obținea printr-un punctaj pe șase factori determinanți:
- Importanța vitală
- Importanța social-economică și culturală
- Implicarea ecologică
- Necesitatea luării în considerare a duratei de utilizare
- Necesitatea adaptării la condițiile locale de teren și de mediu
- Volumul de muncă și de materiale necesare
Fiecare factor se evalua prin trei criterii asociate. Fiecare criteriu primea un punctaj în funcție de nivelul apreciat al influenței:
| Nivelul influenței | Punctaj |
|---|---|
| Inexistent | 0 |
| Redus | 1 |
| Mediu | 2 |
| Apreciabil | 4 |
| Ridicat | 6 |
Punctajul factorului se calcula cu formula P(n) = k(n) × Σp(i) / n(i), unde n(i) e numărul de criterii, adică trei, iar k(n) e coeficientul de unicitate. Acesta e 1 în mod obișnuit și crește pentru construcții cu regim special, de exemplu în zone protejate sau la monumente istorice.
Punctajele celor șase factori se adunau, iar totalul se încadra într-un tabel:
| Categoria | Punctaj total |
|---|---|
| Excepțională (A) | peste 30 |
| Deosebită (B) | 18…29 |
| Normală (C) | 6…17 |
| Redusă (D) | sub 5 |
Un exemplu concret, dintr-o fișă pentru trotuare, șanțuri și podețe într-o comună: factorii au ieșit 1, 3, 1, 3, 2 și 2, total 12 puncte, deci categoria C, normală. Majoritatea lucrărilor curente de infrastructură locală aterizează acolo.
Ce aduce CATUC
Art. 370 din Legea nr. 169/2026 înlocuiește sistemul categoriilor de importanță A–D cu clasele de consecințe CC1–CC4 și stabilește, la alin. (5), regulile de echivalare între ele.
Schimbarea nu e doar de denumire. Clasele de consecințe sunt conceptul folosit în Eurocoduri, legat de consecințele unei cedări, și se corelează direct cu nivelurile de verificare a proiectului.
Partea care surprinde: punctajul nu mai decide
Aici e lucrul pe care mulți încă nu l-au observat.
Potrivit art. 370 alin. (16), până la intrarea în vigoare a metodologiei de încadrare în clase de consecințe, încadrarea se realizează exclusiv conform anexei nr. 6 la Cod.
Adică nu mai calculezi. Te uiți în anexă și vezi unde se încadrează tipul tău de construcție.
Dacă o construcție nu se regăsește în anexa nr. 6, proiectantul o asimilează construcției din cea mai apropiată clasă de consecințe, pe criteriile de la art. 370 alin. (17).
Regulamentul vechi din anexa nr. 3 la HG nr. 766/1997 rămâne în vigoare până la modificarea lui, potrivit art. 577 alin. (3) lit. c). Dar se aplică numai în măsura în care nu contravine CATUC, conform art. 583 alin. (2). Iar la încadrarea în clase de consecințe, art. 370 alin. (16) e explicit: exclusiv anexa 6.
Practic, algoritmul de punctaj pe șase factori nu mai e instrumentul care stabilește clasa. Rămâne un exercițiu util pentru a înțelege miza unei construcții, dar nu el dă răspunsul în documentație.
De ce contează încadrarea
Nu e o formalitate de completat în memoriu. Clasa de consecințe determină nivelul de verificare a proiectului.
Articolele 440–444 stabilesc niveluri de verificare corelate cu clasele de consecințe, iar art. 446 alin. (2) diferențiază răspunderea verificatorului: limitată la NVP2, avansată la NVP3 și NVP4.
Deci o încadrare greșită nu produce doar o eroare pe hârtie. Schimbă cine verifică proiectul, cât de amănunțit, și în ce măsură răspunde pentru el.
Ce facem în practică
La proiectele în lucru verificăm întâi sub ce regim intră obiectivul, fiindcă de asta depinde și cum se face încadrarea. Un obiectiv aflat în situațiile tranzitorii de la art. 577 alin. (1) continuă pe regulile anterioare. Unul pornit după 25 august 2026 urmează CATUC.
Pentru infrastructura rutieră, majoritatea lucrărilor curente stau în zona de mijloc a scalei, dar podurile și pasajele urcă rapid, în special cele de pe drumuri naționale sau cele care traversează calea ferată. Iar la construcțiile clasate ca monument istoric se adaugă cerința ca verificarea să fie făcută de verificatori atestați suplimentar în domeniul protejării monumentelor, potrivit art. 440 alin. (5).
Despre restul schimbărilor aduse de Cod am scris în articolul despre fazele de proiectare după CATUC.
Surse: Legea nr. 169/2026 (CATUC), art. 370, 440–444, 446, 577 și 583; Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor, anexa nr. 3 la HG nr. 766/1997; metodologia aprobată prin Ordinul MLPAT nr. 31/N/1995. Exemplul de punctaj provine dintr-o fișă de stabilire a categoriei de importanță pentru o lucrare de drumuri, publicată de Primăria Gornet.
Dacă ai un proiect la care încadrarea e discutabilă, scrie-ne.
