Din 25 august 2026 lucrăm după alt cod. Legea nr. 169/2026, pe scurt CATUC, a înlocuit cadrul după care s-a proiectat și construit în România în ultimii treizeci și cinci de ani.
Pentru cine lucrează în infrastructură, schimbarea nu e cosmetică. Dispare împărțirea pe faze cu care ne-am obișnuit și apare o structură pe stadii ale ciclului de viață al proiectului. Mai jos, ce înseamnă asta, și cine nu e încă afectat.
Reper legislativ. Legea nr. 169/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026 și a intrat în vigoare la 25 august 2026. Potrivit art. 575 alin. (2), aplicarea ei nu a fost condiționată de adoptarea normelor de aplicare. Un set de 74 de rectificări a apărut ulterior în Monitorul Oficial nr. 862 din 14 octombrie 2026.
De la faze la stadii
Până acum documentațiile erau organizate pe faze: studiu de fezabilitate, DALI, proiect tehnic, detalii de execuție. Structura venea în principal din HG nr. 907/2016, pentru investițiile din fonduri publice.
CATUC schimbă logica. Proiectul e privit ca un parcurs continuu, împărțit în șapte stadii, de la idee până la predarea construcției. Documentațiile nu mai sunt scopul, ci rezultatul fiecărui stadiu.
Art. 424 alin. (2) spune clar unde intră proiectantul: răspunde de documentațiile aferente stadiilor 1, 2, 3 și 4, poate avea responsabilități în stadiul 0 dacă așa prevede contractul, și poate presta la cerere activități din stadiile 5 și 6.
Cele șapte stadii
Stadiul 0, definirea strategică
E stadiul beneficiarului. Se stabilește necesitatea investiției și se formulează strategiile privind sustenabilitatea, siguranța, riscurile, modul de atribuire a contractelor.
Tot aici se ia decizia care influențează tot restul: construiești ceva nou sau intervii pe ceva existent? Pentru infrastructura rutieră, asta e alegerea între traseu nou și modernizarea unuia existent.
Stadiul 1, tema de proiectare și fezabilitatea
Se elaborează tema de proiectare (art. 490) și studiul de fezabilitate (art. 492).
Tema identifică procesele funcționale și amplasamentele posibile. Pentru fiecare amplasament se obține certificat de urbanism, pentru construire sau pentru lucrări inginerești, după caz.
Tot acum se fac primele studii de amplasament: geotehnic, hidrologic, hidrogeologic și topografic, potrivit art. 490 alin. (4). Pot fi aprofundate în funcție de complexitatea obiectivului.
La intervenții pe construcții existente se adaugă studiile de obiect: expertize tehnice, analize diagnostic, audit energetic, iar unde e cazul studii istorice.
Un detaliu care ne privește direct: art. 493 pune cerințe suplimentare pentru studiul de fezabilitate la proiectele de infrastructură de transport rutier. Trebuie tratată obligatoriu modalitatea de asigurare a accesului la municipiile reședință de județ sau la căile de comunicație existente. Și trebuie incluse propuneri privind protecția monumentelor istorice și a patrimoniului arheologic, respectiv reducerea fragmentării habitatelor, prin ecoducte sau sisteme echivalente.
Indicatorii tehnico-economici ai scenariului optim se stabilesc potrivit art. 496. Studiul se aprobă conform competențelor din Legea nr. 500/2002 și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Stadiul 2, dezvoltarea conceptului
Se dezvoltă conceptul tehnic al soluției alese și se face estimarea bugetară corespunzătoare, potrivit art. 502. La intervenții pe existent, aici se consolidează studiile diagnostic și cele de specialitate.
Stadiul 3, soluțiile de bază și autorizarea
Începe odată cu aprobarea temei de proiectare finale de către beneficiar.
Aici se elaborează PAC, Proiectul pentru Autorizarea Construirii, care înlocuiește fostul DTAC. Similar, fostul DTAD devine PAD.
Un principiu nou, cu efect practic serios: PAC urmează să fie dezvoltat tehnic în stadiul următor, fără modificarea elementelor tehnice de bază definite în stadiul 3. Adică ce autorizezi acum nu mai poate fi reconfigurat structural mai târziu.
Stadiul 4, dezvoltarea tehnică
PAC-ul se definitivează pentru execuție, prin coordonarea completă a tuturor specialităților. Aici se elaborează proiectul tehnic de execuție și detaliile aferente.
Stadiul 5, execuția
Lucrările se execută exclusiv în baza proiectului tehnic de execuție, cu respectarea autorizației de construire.
Proiectarea nu se oprește însă. Art. 522 definește activitatea de proiectare din stadiul 5 ca adaptare a proiectului tehnic la condițiile concrete din teren și la tehnologia executantului, prin detalii de execuție altele decât cele din stadiul 4. Detaliile de fabricație le face executantul și le supune aprobării proiectantului.
Stadiul 6, predarea
Începe imediat după recepția la terminarea lucrărilor și se încheie cu recepția finală. De aici începe utilizarea construcției.
Asistența tehnică nu mai e opțională
Probabil cea mai importantă schimbare practică. Art. 521 prevede că asistența tehnică se realizează de proiectant pe toată perioada de execuție, până la recepție, și că e de două tipuri: obligatorie și opțională.
Cea obligatorie se prevede în contractul încheiat cu proiectantul general. Poate fi contractată separat doar prin excepție, când din motive obiective neimputabile proiectantului acesta nu o poate realiza.
Pentru beneficiari consecința e directă. Asistența tehnică nu mai e un serviciu pe care îl adaugi dacă îți dai seama că ai nevoie de el. E parte din contractul de proiectare.
Clase de consecințe în loc de categorii de importanță
Art. 370 înlocuiește categoriile de importanță A–D cu clasele de consecințe CC1–CC4 și stabilește regulile de echivalare.
Până intră în vigoare metodologia de încadrare, aceasta se face exclusiv conform anexei nr. 6 la Cod. Dacă o construcție nu se regăsește acolo, proiectantul o asimilează construcției din cea mai apropiată clasă, pe criteriile de la art. 370 alin. (17).
Regulamentul privind categoria de importanță din anexa nr. 3 la HG nr. 766/1997 rămâne în vigoare până la modificare, dar se aplică numai în măsura în care nu contravine CATUC.
Verificarea se leagă de clasa de consecințe
Articolele 440–444 stabilesc niveluri de verificare corelate cu clasele de consecințe. Răspunderea verificatorului e proporțională cu nivelul: art. 446 alin. (2) diferențiază răspunderea limitată la NVP2 de cea avansată la NVP3 și NVP4.
Se menține termenul de 10 ani de la predarea construcției pentru concluziile verificărilor, și răspunderea pe toată durata de existență pentru viciile structurii de rezistență.
O prevedere care ne atinge direct: verificarea tehnică a proiectelor de intervenție la construcții înscrise în Lista Monumentelor Istorice se face numai de verificatori atestați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, potrivit art. 440 alin. (5).
Expertiza poate prelungi durata de existență
Asta e noutatea cu cel mai mare impact asupra infrastructurii existente.
Art. 439 alin. (3)–(5) prevede că, dacă o construcție existentă e evaluată la cererea beneficiarului la sfârșitul duratei de existență proiectate și prin expertiză se constată îndeplinirea cerințelor fundamentale, expertul stabilește un program de urmărire în timp și precizează perioada pentru care construcția mai poate funcționa. Rezultatul poate fi prelungirea duratei de existență proiectate, cu indicarea termenului până la o nouă evaluare.
Art. 435 adaugă și o cerință de independență: expertizarea unui proiect nu poate fi făcută de aceeași entitate care l-a elaborat sau l-a verificat.
Cine lucrează încă după regulile vechi
Partea care contează cel mai mult dacă ai ceva în derulare.
Art. 577 alin. (1) spune că prevederile privind ciclul de viață al proiectului nu se aplică în patru situații:
- Lucrările aflate în curs de execuție la 25 august 2026
- Obiectivele pentru ale căror PT, SF sau DALI au fost inițiate procedurile de achiziție publică până la acea dată, ori ale căror documentații au fost recepționate de beneficiar sau depuse spre aprobare ori avizare
- Obiectivele cu finanțare aprobată
- Documentațiile elaborate și recepționate anterior, care necesită actualizare sau sunt depuse spre reaprobare
Acestora li se aplică legislația în vigoare la data la care a intervenit situația. Practic, HG nr. 907/2016.
Art. 582 adaugă că procedurile de elaborare, avizare și autorizare începute anterior rămân supuse dispozițiilor de la data inițierii. Certificatele de urbanism, avizele și autorizațiile emise înainte își păstrează valabilitatea.
Formularele noi de autorizare au fost aprobate prin Ordinul MDLPA nr. 975/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 711 din 26 august 2026.
Pe scurt, ce faci
Dacă ai un proiect în derulare, primul lucru de stabilit nu e cum arată stadiile noi, ci sub ce regim intră proiectul tău. Un obiectiv cu finanțare aprobată sau cu achiziția inițiată înainte de 25 august 2026 continuă pe vechiul drum.
Dacă pregătești o investiție nouă, parcursul se structurează pe stadiile 0–6, iar contractul de proiectare trebuie să cuprindă asistența tehnică obligatorie.
Pentru intervențiile la construcții existente, categoria în care intră majoritatea reabilitărilor de drumuri și poduri, expertiza tehnică rămâne punctul de pornire. Doar că acum poate avea ca rezultat și prelungirea documentată a duratei de existență.
Cum lucrăm noi în perioada asta
Urmărim tranziția îndeaproape, fiindcă ne afectează direct toate proiectele în lucru.
Prima verificare pe care o facem la orice solicitare e sub ce regim intră obiectivul. Avem în derulare proiecte sub ambele cadre: documentații DALI și proiecte tehnice contractate anterior, alături de obiective noi structurate pe stadii.
Acoperim stadiile 1–4 integral, de la tema de proiectare și studiul de fezabilitate până la PAC și proiectul tehnic de execuție, cu studiile de teren coordonate prin colaboratori autorizați. Asistența tehnică prevăzută la art. 521 intră în contractul de proiectare, nu se adaugă ulterior.
Pentru intervențiile la construcții clasate, unde CATUC cere verificatori atestați suplimentar, avem experiența proiectelor de la Lugoj și Sibiu.
Materialul e o sinteză și nu înlocuiește consultarea textului integral al Legii nr. 169/2026. Pentru încadrarea unui proiect concret, situația se analizează de la caz la caz.
Dacă ai ceva în derulare și nu ești sigur sub ce regim intră, scrie-ne și ne uităm împreună.
Surse. Articolele citate se regăsesc în textul Legii nr. 169/2026 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026, cu rectificările publicate în Monitorul Oficial nr. 862 din 14 octombrie 2026. Pentru o sinteză pe înțelesul proiectantului, sinteza AICPS privind modificările aduse de CATUC.
