Dintre toate schimbările aduse de CATUC, asta e probabil cea mai utilă pentru un administrator de drumuri: s-a clarificat ce lucrări nu trebuie să parcurgă întreaga procedură de autorizare.
Pentru o primărie care trebuie să intervină după o ploaie serioasă, diferența dintre regimuri înseamnă săptămâni sau luni.
Trei regimuri
| Regim | Când se aplică |
|---|---|
| Autorizație de construire | Lucrări de anvergură, construcții noi, intervenții care modifică structura de rezistență |
| Procedura simplificată a notificării | Lucrări curente definite expres, notificate autorității locale |
| Fără nicio formalitate | Lucrări enumerate limitativ, executate direct |
Încadrarea nu o alegi tu. Rezultă din natura lucrării. Iar o încadrare greșită transformă o lucrare legală în una executată fără autorizație, cu tot ce decurge de acolo.
Întreținerea curentă la infrastructura de transport
Asta e prevederea care contează cel mai mult în practică. Printre lucrările executabile în lipsa oricărei formalități, Codul enumeră:
„lucrări de întreţinere/mentenanţă periodice şi reparaţii curente, potrivit reglementărilor tehnice aplicabile pentru infrastructura de transport şi instalaţiile aferente, potrivit duratei normate de exploatare la infrastructura de transport şi la instalaţiile aferente, după caz”
În textul ăsta sunt două condiții pe care le sare aproape toată lumea.
Prima: „potrivit reglementărilor tehnice aplicabile”. Lucrarea trebuie să se încadreze în ce definesc normativele ca întreținere periodică sau reparație curentă. Nu e o categorie elastică în care bagi orice intervenție mai mică.
A doua: „potrivit duratei normate de exploatare”. Intervențiile trebuie să fie parte din ciclul normal de întreținere, nu să înlocuiască o reabilitare pe care ai amânat-o șapte ani.
Concret, intră de regulă aici plombările, refacerea marcajelor, curățarea și refacerea șanțurilor, înlocuirea semnalizării, întreținerea curentă a podețelor. Nu intră refacerea structurii rutiere, modificarea profilului transversal, sau orice atinge structura de rezistență a unui pod.
Marcaje, semnalistică, treceri de pietoni
Altă prevedere utilă primăriilor. Se pot executa fără formalitate de autorizare:
„lucrări de supraînălţare a trecerilor pentru pietoni, elemente de semnalistică şi marcaje rutiere, în baza avizului Comisiei de circulaţie, acordului brigăzii rutiere şi al administratorului drumului, obţinute în prealabil”
Citește finalul cu atenție. Lucrarea e scutită de autorizație, nu de avize. Îți trebuie, obținute înainte, avizul Comisiei de circulație, acordul brigăzii rutiere și acordul administratorului drumului.
Dacă vrei treceri de pietoni supraînălțate lângă o școală, asta e ruta rapidă. Rapidă după ce ai avizele.
Ziduri de sprijin și trotuare
Codul include printre lucrările de amenajare executabile fără formalitate:
„ziduri de sprijin ori scări de acces la parter, în interiorul proprietăţii, terase exterioare demontabile şi pergole în interiorul proprietăţii în afara zonelor construite protejate”
iar printre intervențiile la construcții existente:
„lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări, fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă: trotuare ori scări de acces, terase exterioare”
Limitările contează: în interiorul proprietății, și în afara zonelor construite protejate. Un zid de sprijin care susține un drum public, dimensionat pentru împingeri și pentru încărcări din trafic, e cu totul altceva. Ăla intră în regimul general.
Intervențiile în primă urgență
Pentru ce apare pe neașteptate, CATUC prevede la art. 283 un regim distinct: autorizația de construire pentru lucrări de intervenție în primă urgență.
E cadrul pentru când o alunecare taie un sector de drum, o viitură compromite o lucrare de artă, sau o degradare bruscă obligă la intervenție imediată.
Două lucruri de reținut.
Regimul de urgență nu elimină documentația tehnică. Schimbă ordinea și termenele, nu obligațiile. Expertiza și proiectul rămân necesare la intervențiile pe structuri existente.
Și încadrarea trebuie justificată. Situația de primă urgență se documentează prin constatări, rapoarte de intervenție, decizii ale structurilor competente. O încadrare nesusținută e o problemă la primul control.
Sfatul nostru pentru administratorii cu sectoare despre care știu că dau bătăi de cap: pregătiți documentația înainte să se întâmple ceva. Un sector cu istoric de alunecări, pentru care ai deja expertiză și soluție proiectată, se rezolvă mult mai repede decât unul abordat de la zero sub presiune.
Monumente istorice: invers decât te-ai aștepta
Art. 284 reglementează separat autorizarea lucrărilor de intervenție la imobile monument istoric și în zone construite protejate, iar alin. (4) prevede o procedură de notificare cu acord scris pentru anumite categorii.
Dar pentru infrastructura din categoria asta, poduri clasate sau lucrări în zone protejate, regimul e mai restrictiv, nu mai permisiv. CATUC cere în plus ca verificarea tehnică a proiectelor de intervenție la construcții din Lista Monumentelor Istorice să fie făcută de verificatori atestați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice, potrivit art. 440 alin. (5).
Am lucrat la Podul de Fier peste Râul Timiș din Lugoj, structură din 1902, și la podul de pe strada Gladiolelor din Sibiu. Experiența spune clar: aici termenele se lungesc. Avizele de patrimoniu dictează calendarul.
Unde se greșește
Problema cea mai frecventă nu e că oamenii nu cunosc prevederile. E că le folosesc dincolo de limite.
Tiparele care ies prost la control arată cam așa: o reabilitare a structurii rutiere trecută drept „reparație curentă”. Un zid de sprijin pentru drum public tratat ca amenajare în interiorul proprietății. Modificarea profilului transversal prezentată ca întreținere. Intervenții la elementele structurale ale unui pod, încadrate ca reparații curente.
Consecințele trec de amendă. O lucrare executată fără autorizația necesară creează probleme la recepție, la decontarea din fonduri publice și la intabularea situației finale.
Regula practică e simplă: dacă lucrarea modifică structura de rezistență, geometria sau capacitatea portantă, nu e întreținere curentă.
Cum verifici
Pentru o lucrare concretă, trei întrebări.
Ce natură are intervenția, potrivit reglementărilor tehnice aplicabile, nu după cum arată? Afectează structura de rezistență, geometria sau capacitatea portantă? Unde e amplasată, având în vedere că zonele protejate și imobilele clasate au regim propriu?
Pentru situațiile de graniță, o întrebare pusă din timp autorității emitente costă mai puțin decât o rectificare ulterioară.
Ce facem noi
Elaborăm documentații pentru intervenții la infrastructura rutieră în toate fazele, și de câțiva ani lucrăm constant exact pe tipul ăsta de situații.
Analizăm intervenția și spunem ce regim se aplică înainte să angajezi cheltuieli. Pentru protecția versanților pe DN 7, în județul Vâlcea, am elaborat proiectul tehnic de execuție și asigurăm asistența tehnică pe patru sectoare afectate de desprinderi de material care puneau în pericol circulația, așa că știm ce înseamnă să lucrezi unde intervenția nu poate aștepta.
Pentru sectoarele cu risc cunoscut facem documentația din timp. Și avem experiență pe structuri clasate, unde avizarea e o poveste mai lungă.
Materialul e informativ și nu înlocuiește consultarea textului integral al Legii nr. 169/2026. Încadrarea unei lucrări concrete se stabilește de la caz la caz, iar pentru situațiile de graniță confirmarea cu autoritatea emitentă rămâne cea mai sigură cale.
Surse. Citatele provin din capitolul privind realizarea lucrărilor de construire în lipsa oricărei formalități, parte din Legea nr. 169/2026. Textul integral, în textul Legii nr. 169/2026 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026.
